Acasă Actualitate Exista viata dupa cutremur?

Exista viata dupa cutremur?

45
1
DISTRIBUIȚI

Incepind din 22 aprilie, la Ştirile Pro Tv demareaza campania „Exista viata dupa cutremur”, o campanie menita sa traga un semnal de alarma in privinta situatiei dezastruoase in care se afla un numar impresionant de imobile din Romania. In timp ce romanii se afla in orice moment in pericolul de a fi striviti pur si simplu sub darimaturi in urma unui eventual  cutremur, alte tari au pus siguranta si protectia cetatenilor pe primul plan si au construit imobile care sa reziste chiar si in fata celor mai mari dezastre. Rareş Năstase va prezenta telespectatorilor ProTV o serie de reportaje spectaculoase realizate în Chile, ţara unde  spaima si pesimismul au fost inlocuite de actiuni menite sa asigure cetateanului siguranta si incredere. In Chile, oamenii nu mai vorbesc cu teama despre seismele care le zguduie in mod frecvent tara si asta pentru ca aici constructia de locuinte a devenit prioritate nationala, iar autoritatile au creat un sistem care permite doar ridicarea acelor imobile care respecta cele mai inalte standarde de proiectare si constructie.

Campania Stirilor ProTV „Exista viata dupa cutremur” semnaleaza situatia alarmanta in care se afla mii de imobile din Romania pentru a determina autorităţile să treacă de la o atitudine pasivă la una activă, menita sa salveze nenumărate vieţi.

Ştirile Pro Tv propun şi modelul  pe care România ar trebui să îl urmeze în acest domeniu: Chile, o ţară care a revoluţionat de-a dreptul construcţiile, astfel încât, în urma cutremurului de 8,8 grade pe scara Richter din februarie 2010, zgârie norii au rămas în picioare, iar numărul victimelor s-a ridicat la doar 700. Oricât de mare ar părea acesta, în România peste un milion de oameni sunt vulnerabili la cutremur.

Chile este ţara care pune pret pe protecţia antiseism, unde filosofia autorităţilor şi a localnicilor faţă de seisme se centrează pe ideea că pagubele materiale şi umane trebuie să fie minime. Clădirile sunt proiectate astfel încât să reziste la cutremure de peste 9 grade pe scara Richter, construcţiile se ridică în funcţie de tipul de sol şi se lucrează exclusiv cu muncitori calificaţi. La toate acestea se adaugă legislaţia extrem de dură şi controalele riguroase, care nu permit abaterea de la reguli. În comparaţie cu România, unde oricine îşi poate modifica după bunul plac structura apartamentului, în Chile dărâmarea pereţilor interiori se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

Rareş Năstase, cel care a realizat seria de reportaje spectaculoase în Chile, mărturiseşte că: „Am auzit de la specialiştii români în construcţii de multe ori expresia Nici nu vreau să mă gândesc la ce o să se întâmple. Ba eu zic că trebuie să ne gândim foarte serios, cu un cutremur nu te poţi lupta dacă pleci cu un dezavantaj uriaş, un handicap pe care îl mai şi ignori: construcţii nepregătite, structuri de rezistenţă ce nu fac faţă la un seism mare. Cutremurele nu iartă şi asta trebuie să înţeleagă autorităţile noastre. Impasivitatea, indolenţa, delăsarea în speranţa că răul nu va veni trebuie înlocuite cu acţiune rapidă, urgentă, acum. Trebuie îmbunătăţită legislaţia, controlul, trebuie oferite soluţii pentru cei care stau în clădirile şubrede, oamenii trebuie informaţi despre riscuri, ajutaţi, şi, de ce nu, forţaţi să accepte măsuri care să le salveze viaţa.”

În timp ce experţii în seismologie avertizează că mai devreme sau mai târziu România va fi lovită de un cutremur puternic, de talia celui din 1977, autorităţile se încăpăţânează să spere că acest lucru nu se va întâmpla şi zac impasibile. Potrivit unui studiu al Ministerului Mediului, un cutremur devastator ar provoca în România pagube imobiliare uriaşe, de 105 miliarde de euro.

În Bucureşti, nu mai puţin de 257 de imobile prezintă risc ridicat de prăbuşire, 283 vor suferi pagube majore ale structurii de rezistenţă, iar alte 55 ar suferi degradări importante. Iar asta nu e tot! Tot în Capitală există 115 clădiri care reprezintă „pericol public” pentru că ele se pot prăbuşi oricând, chiar şi în lipsa unui cutremur. Cine crede că lista neagră ia sfârşit aici, se înşală: 1908 de imobile trebuie să fie urgent expertizate, pentru că nu sunt încadrate corect în clasa de risc seismic corespunzătoare.

DISTRIBUIȚI

1 COMENTARIU